Bunelul

... si daca mama a devenit Bunela, implicit a devenit si tata Bunelul.

eu sunt el.
timida, inchisa in mine, tacuta.
indaratnica si hotarata, chiar daca nu mereu in hotararile cele bune.
el are curaj si vine sa purtam o discutie. chiar daca nu prea stie cum, chiar daca nu-si gaseste mereu cuvintele. uneori incerc si eu sa port o discutie... rezultatele sunt dezastruase de cele mai multe ori.
el nu a avut o mama alaturi, eu am si nu stiu sa ma bucur indeajuns de faptul acesta.
el se sacrifica pentru noi si tot ce face face din iubire pentru noi. eu ma intreb daca mai e iubire si daca nu, oare unde s-a dus?
el s-a bucurat nespus cand a devenit bunel. eu am inceput sa ma sperii de faptul ca sunt mama. oare se invata? sau doar se traieste?

unde e Monamela?
pe holurile Policlinicii din Tg. Nt.
jucandu-se cu pitici de ceara.
in locul ei a aparut o mama trista si insingurata
care vrea sa invete sa fie mama...